Bucuresti, 21 ianuarie- Raurile naturale din Carpatii Romaniei au primit astazi o sansa in fata amenintarilor din zona industriei hidroenergetice, prin semnarea unui protocol de colaborare intre Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura si organizatia WWF-Romania. Protocolul prevede angajamentul de a alinia productia de hidroenergie la legislatia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzand masuri pe care Romania le va implementa in premiera pentru regiunea Dunarii.

Hidroenergie, dar nu cu orice pret

Cei mai multi dintre noi credem ca hidroenergia e ieftina, curata si sigura. Totusi, in ultimii ani am asistat in Romania la adevarate mutilari ale ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, prin dinamitari, excavari si albii aproape complet secate din cauza constructiei si operarii de microhidrocentrale, de cele mai multe ori incalcandu-se in mod flagrant legislatia europeana. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste interventii sa poata avea loc, este cadrul legislativ ambiguu si faptul ca Romania nu are un mecanism de pre-planificare strategica, valabil la nivel national, construit pe un set de criterii bine definite, care sa indice zonele in care asemenea amenajari ar putea fi posibile, alaturi de zonele unde nu se poate interveni.

Ne place sa ne mandrim cu bogatia naturii si cu peisajele superbe ce caracterizeaza, inca, multe zone din tara noastra, insa deseori nu ne dam seama ca pentru a pastra asemenea comori trebuie sa depunem eforturi. In cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, consta in schimbarea perspectivei prin care privim aceste investitii si in crearea unei strategii care sa respecte omul si natura la fel de mult. Azi facem un prim pas spre a avea o strategie coerenta pentru raurile de munte si arata,  inca o data, ca Romania poate fi deschizatoare de drumuri in materie de legislatie, daca exista interes si presiune publica, dar si autoritati care se uita la perspectivele pe termen mediu si lung, a declarat Magor Csibi, director WWF-Romania.

Doresc gestionarea durabila si responsabila a bogatiilor naturale, de aceea cred ca este important sa tinem cont de zonele protejate. Desigur, este bine sa avem energie, insa obtinerea ei trebuie sa se faca respectand natura, pentru a lasa copiilor nostri o Romanie verde cu rauri nepoluate. Colaborarea cu WWF Romania este, in acest sens, benefica. De altfel, in toate domeniile pe care le gestionez, am o colaborare fructuoasa cu ONG-urile de mediu, a declarat Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura.

Ultima sansa pentru raurile naturale cu apa cea mai pura

In noiembrie 2013 organizatia WWF Romania a ridicat public problema necesitatii unui act care sa puna sub protectie raurile naturale cu stare ecologica buna si foarte buna si cele aflate in ariile naturale protejate, rauri cu apa de cea mai buna calitate, de care tara noastra are nevoie.

A fost lansata astfel campania Raurile de munte: ultima sansa si o petitie adresata Ministrului Delegat pentru Ape, Paduri, si Piscicultura, prin care se solicita un set de masuri pentru salvarea acestor rauri valoroase, incluzand desemnarea unor corpuri de rauri unde constructia de amenajari hidroenergetice sa nu fie permisa. Petitia semnata de peste 18.000 de romani a ajuns in atentia departamentului sus mentionat, care accepta ca este necesara o evaluare a potentialului hidroenergetic al Romaniei tinandu-se cont de impactul pe care producerea hidroenergiei il are asupra naturii.

Protocolul care s-a semnat astazi reprezinta prima etapa a unui lung sir de masuri si prevede:

• Adoptarea, pana la sfarsitul lunii mai 2014, a unui act normativ care va desemna zonele de excludere  (corpuri de apa situate in arii naturale protejate si corpuri de apa avand stare ecologica buna si foarte buna);
• Infiintarea, pana la sfarsitul lunii februarie, a unui grup de lucru format din reprezentanti ai factorilor interesati care vor lucra la elaborarea, pana la 1 ianuarie 2015, a unui mecanism de pre-planificare (tinandu-se cont de zonele de excludere, nefavorabile si mai putin favorabile) si a unor propuneri de armonizare legislativa si integrarea acestora intr-un act normativ;

Nu in ultimul rand, Protocolul prevede suspendarea procesului de avizare/autorizare de amenajari hidroenergetice in ariile naturale protejate si monitorizarea in comun a procesului de autorizare, pana la finalizarea tuturor obiectivelor mai sus mentionate.

WWF a elaborat deja si un set de criterii pentru zonele de excludere, in baza carora a intocmit o harta a acestor portiuni de rau. Vorbim de rauri cu stare ecologica ce impune nivel maxim de protectie, propuse de WWF pentru excluderea de la proiectele hidroenergetice.

WWF nu se opune dezvoltarii economice, dimpotriva, urmareste sa obtina implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetateni si pentru natura. Intr-o realitate noua, in care importanta apei devine din ce in ce mai evidenta la nivel global, garantarea accesului la apa al cetatenilor si protejarea surselor de apa vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar si a perspectivelor de dezvoltare. Sustinem energiile regenerabile, insa doar in contextul in care constructia si functionarea acestora nu cauzeaza pagube iremediabile in natura, cu efecte negative pentru comunitatile locale, pentru natura si pentru tara.

In acest context, WWF a participat, impreuna cu delegati ai autoritatilor din Bazinul Dunarii, la elaborarea Ghidului Comisiei Internationale pentru Protectia Dunarii (ICPDR) pentru dezvoltarea durabila a hidroenergiei in regiune. Acest Ghid adoptat in iunie 2013 recomanda tarilor semnatare a Conventiei Dunarii desemnarea zonelor de excludere si adoptarea unui mecanism de pre-planificare pentru dezvoltarea hidroenergetica. Romania este prima tara care accepta recomandarile ICPDR si care incepe demersurile legale in acest scop.

Toate argumentele se regasesc si in petitia creata pentru romanii care vor sa sustina cauza WWF, disponibila pe website-ul www.raurileromaniei.ro.

Campania WWF este un efort comun la care au aderat: Headvertising, Asociatia Camera 4, Asociatia Mila 23 Ivan Patzaichin, Dan Dinu, Ovidiu Mihut, George Bouros, Alex Gavan, Centrul de Resurse pentru participare publica, SKV-Societatea Carpatina Ardeleana, Fundatia Verde 2000, Romania Pitoreasca, Asociatia Muntii Fagaras, Asociatia Tinutul Secuiesc Verde, Transmont Fagaras, Altitudine, Aqua Transilvae Club, Asociatia Speologica Exploratorii Resita, Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul Viu, Federatia Romana de Pescuit la Musca Artificiala, Grupul International de Specialisti Vidra IUCN – Otter Specialist Group – din cadrul Uniunii Internationale Pentru Conservarea Naturii, Asociatia Internationala Pentru Studiul Dunarii – IAD, Alianta Europeana a Pescarilor Sportivi EAA, Ruralis, D-ale pescarilor, Dex Online, Musca XIII, 273 locuri de vizitat in Romania, Think outside the box, Bro, Greenly, Mail Agent, Mediacom, Zeppelin, Ginger Group, Clinic TV, Salon TV, Romania Pozitiva, E-maramures, PVTV, Cariere, Stiri ONG, Dor de duca, blogunteer.ro.

Note:

1. Pozitia WWF in ceea ce priveste pre-planificarea in dezvoltarea proiectelor hidroenergetice in Romania: https://awsassets.panda.org/downloads/pozitie_wwf_excludere_si_preplanificare_hidroenergie__noiembrie_2013_.pdf
2. Brosura WWF „7 mituri despre hidroenergie” (publicata in octombrie 2013) este disponibila la: https://www.wwf.ro/resurse/publicatii/7_mituri_despre_hidroenergie/