Bucuresti, 21 ianuarie- Raurile naturale din Carpatii Romaniei au primit astazi o sansa in fata amenintarilor din zona industriei hidroenergetice, prin semnarea unui protocol de colaborare intre Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura si organizatia WWF-Romania. Protocolul prevede angajamentul de a alinia productia de hidroenergie la legislatia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzand masuri pe care Romania le va implementa in premiera pentru regiunea Dunarii. Hidroenergie, dar nu cu orice pret Cei mai multi dintre noi credem ca hidroenergia e ieftina, curata si sigura. Totusi, in ultimii ani am asistat in Romania la adevarate mutilari ale ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, prin dinamitari, excavari si albii aproape complet secate din cauza constructiei si operarii de microhidrocentrale, de cele mai multe ori incalcandu-se in mod flagrant legislatia europeana. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste interventii sa poata avea loc, este cadrul legislativ ambiguu

Raul Topolog, „imaginea” campaniei WWF Raurile Romaniei: ultima sansa,  a fost salvat de la amenintarea unui proiect de amenajari hidroenergetice. Dupa multe luni de interventii la toate autoritatile relevante, studii in teren si aparitii in presa, dupa ce peste 15.000 de romani au semnat petitia WWF, cerand stoparea distrugerii raurilor de munte, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe raul Topolog. Microhidrocentrale, macro distrugeri Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte: ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa.

Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte:ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Pana acum, petitia de pe www.raurileromaniei.ro a fost semnata de peste 11.000 de persoane. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa. In vara anului 2013 WWF, alaturi de Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu sprijinul Coalitiei de Mediu si al Coalitiei Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetica Topolog si Topologel” in situl Natura 2000 Muntii Fagaras, care ar putea distruge si acest rau si imprejurimile. Gradina Carpatilor sub talpa buldozerelor Pe forumurile si blogurile pasionatilor de turism alpin, pericolul de pe Topolog si distrugerile de

WWF lansează campania Râurile de munte: ultima șansă WWF-România lansează campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”, urmând modelul campaniei din 2011, „Salvați pădurile virgine”, când peste 100.000 de români au contribuit la modificarea legislației, în favoarea pădurilor virgine. WWF își propune ca, alături de susținătorii campaniei, să obțină protecția legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, amenințate în prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare. Nucleul campaniei este o petiție disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro, adresată Ministrului Pădurilor, Apelor și Pisciculturii Lucia Varga. Campania WWF ridică probleme precum: neglijarea biodiversităţii prin amplasarea microhidrocentralelor pe râuri cu o valoare ecologică ridicată, ignorarea riscurilor și a impactului cumulativ, construirea acestora fără o planificare corespunzătoare, precum şi neglijarea impactului economic şi social. Campania noastră pentru salvarea râurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economică, dimpotrivă, urmărește să