Distribuie:
Share This :
Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate si alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri – și ar avea un impact imens asupra comunităților și naturii care depind de acestea
Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene
Din cauza costurilor imense de construcție și de mediu, precum și a potențialului neutilizat limitat, extinderea utilizării energiei hidroelectrice nu constituie o strategie fiabilă și eficientă de tranziție energetică pentru România, în timp ce energia eoliană și solară, mult mai eficiente din punct de vedere al costurilor, înregistrează rate de creștere mult mai mari în țările europene
București, 18 iulie 2024 – În contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la impactul reactivării în România a proiectului hidroenergetic Răstolița, datând din perioada comunistă, o coaliție de ONG-uri solicită guvernului să interzică imediat și definitiv finalizarea barajului, deoarece aceasta ar face mult mai mult rău decât bine, ar încălca legislația națională și cea a UE și ar submina angajamentele internaționale ale României de a opri distrugerea naturii.
Hidrocentrala Răstolița, de pe râul Mureș, blocată de mult timp, a fost concepută în ultimele zile ale Republicii Socialiste România și a primit undă verde în 1991, când autorizațiile de mediu aveau două pagini, puțini oameni înțelegeau impactul negativ al barajelor hidroelectrice, iar România nici măcar nu visa să devină membră a UE.
Treizeci de ani mai târziu, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie hidro din România, solicită permisiunea de a resuscita acest proiect ca parte a eforturilor de a accelera tranziția către energia regenerabilă. Cu toate acestea, este clar că uriașele costuri sociale și de mediu ale barajului ar depăși cu mult nesemnificativii 35 MW de energie pe care i-ar produce: energie care ar putea fi furnizată mai eficient din punct de vedere al costurilor prin alternative regenerabile, cu impact mai redus. O duzină de turbine eoliene ar fi suficiente.
„Ne aflăm la o răscruce, în România: putem alege calea către un viitor pozitiv pentru natură și rezilient, sau putem recurge la planuri învechite, din secolul XX, precum barajul de la Răstolița, care ne va distruge și mai multe râuri și păduri – și va face comunitățile locale mai vulnerabile”, a declarat Barbara Bendandi, director de conservare la WWF-România, Fondul Mondial pentru Natură. „Aprobarea acestui baraj zombi va avantaja doar Hidroelectrica, care va profita, în timp ce generațiile viitoare de români vor plăti prețul accentuării deficitului de apă și al pierderii naturii. Guvernul nu trebuie să readucă acest baraj din morți”.
Autorizația de mediu pentru Răstolița a expirat cu ani în urmă, iar Hidroelectrica așteaptă acum aprobarea guvernului pentru a relua dezvoltarea.
Distribuie:
