Legea care ar fi permis construcția de microhidrocentrale în arii protejate e neconstituțională

Mai multe organizații de mediu au semnalat acest lucru încă de la debutul procesului legislativ din Parlament, cât și nelegalitatea unor proiecte, direct vizate de modificările legislative, decisă prin hotărâri judecătorești.

Decizia CCR din data de 2 noiembrie este una binevenită și demonstrează că legea este neconstituțională, însă abordează doar nerespectarea principiului bicameralismului, nu și celelalte 10 încălcări semnalate. 

Propunerea legislativă a fost modificată chiar în timpul ședinței de plen a Camerei Deputaților și ar fi permis continuarea unui număr mai mare de lucrări decât cele deja semnalate de organizațiile de mediu. Propunerea inițială prevedea scoaterea din arii protejate „pentru obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior declarării ariilor protejate la 29 iunie 2007”. Forma adoptată de Camera Deputaților și modificată în timpul plenului prevedea că „obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major și de siguranţă şi securitate naţională”.

Organizațiile de mediu și specialiști care au documentat subiectul au indicat că modificările încalcă și dreptul european și sunt incompatibile cu forma actuală a legii, în cadrul scrisorilor adresate Parlamentului și Avocatului Poporului. Legea permitea tranșarea ariilor protejate unde aceste lucrări hidroenergetice sunt realizate și continuarea lor fără o analiză a impactului asupra mediului. 

Dintre amenajările vizate de lege, amintim hidrocentralele Dumitra-Bumbești-Livezeni din Parcul Național Defileul Jiului, pentru care s-a obținut anularea definitivă a autorizației de construire încă din 2017. Recent a fost atacată în instanță decizia etapei de încadrare pentru continuarea proiectului până la cea mai înaltă instanță din România, de către asociațiile Bankwatch Romania si Agent Green, procesul fiind în curs. Proiectul ar urma să tragă prin țeavă râul Jiu pe cel puțin 20 de kilometri din întreaga lungime a parcului (30 km), lăsând un debit de servitute insuficient pentru conservarea speciilor, de doar 2,7 mc/s, comparativ cu minimul necesar de 10 mc/s. 

Un alt proiect distrugător care ar fi beneficiat de pe urma modificărilor legislative este amenajarea hidroenergetică Răstolița, construită pe suprafața a două situri Natura 2000 din județul Mureș, de asemenea atacat  în instanță la solicitarea Ecocivica. Proiectul, dacă ar fi finalizat, ar afecta cel puțin 10 corpuri de apă, dintre care 8 ar fi deteriorate grav, cu un efect negativ semnificativ asupra lostriței, specie pe cale de dispariție și una dintre speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu.