Hidroelectrica, principalul producător și furnizor de energie din România a reluat în august 2019 demersurile de autorizare pentru finalizarea și punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului. Proiectul este în prezent sistat din considerente legislative și de mediu. Lipsa unui  acord de mediu actual și a unei autorizatii de construire valabile  constituie motivul sistării lucrărilor, pe care Hidroelectrica încearcă să le reia. În realitate, indiferent de eforturile procedurale, de documentațiile tehnice pe care le elaborează pentru a dovedi ca nu va exista impact de mediu semnificativ sau de suportul unor autorități ale statului, acest proiect rămâne incompatibil cu legislația europeană și națională pentru protecția naturii și a apelor.

Jiul în Parcul Național Defileul Jiului se numără printre puținele ape rămase libere în România!

Aria protejată în care este localizat proiectul are dublu statut de protecție, atât Parc Național, cât și Sit Natura 2000. Obligația statelor membre UE este de a respecta legislația europeană privind siturile Natura 2000, stabilite tocmai pentru protejarea speciilor și habitatelor valoroase, cu regim de protecție și importanță de conservare maximă.

Dacă proiectul va fi finalizat, acest râu cât și afluenții direcți vor fi secătuiți, impactul asupra biodiversității va fi critic iar pentru multe specii va fi unul imediat. Pentru amenajarea hidroenergetică din Defileul Jiului se vrea captarea Jiului cu afluenții Dumitra și Bratcu iar colectarea apei va însuma 85% din debit, (de la 18,81 mc/s la 2,7mc/s debit de servitute – conform memoriului de prezentare).

Impact negativ al proiectului:

·       afectarea existenței celor 1142 de specii din aria naturală protejată, dintre care 200 protejate la nivel național și internațional, mergând până la dispariția peștilor și nevertebratelor.

·       defrișarea pădurilor virgine și cvasi-virgine pentru a face loc construcțiilor și amenajărilor aferente hidrocentralei

·       afectarea iremediabilă a calității peisajului din Defileul Jiului și a potențialului ecoturistic al acestuia (rafting, turism familial, turism în natură/sălbăticie)

În ultimii 5 ani, împreună cu tine și cu alte organizații de mediu, am luptat să păstrăm Jiul liber în Parcul Național și până azi am reușit. Trebuie să rămânem vigilenți și de acum înainte! Un scurt istoric care să ne reamintească evoluția contextului politicilor publice în domeniul protecției apelor și a hidroenergiei în care am fost implicați, dar și evoluția acestui proiect:

2013: WWF a lansat campania pentru salvarea râurilor de munte și a făcut un inventar al proiectelor hidroenergetice care afectează râurile României. Tot acum împreună cu alți activiști de mediu au fost documentate mai multe cazuri de planificare și construcție a unor microhidrocentrale, depunându-se o plângere la Comisia Europeană care (alături de alte plângeri) a condus la deschiderea procedurii de infringement în 2015.

2014: WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură au încheiat în luna ianuarie 2014 Protocolul nr. 210 conform căruia părțile au agreat ca până la finalul lunii mai 2014 (art. 3 litera c) să fie realizată „Desemnarea zonelor de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă având stare ecologică bună și foarte bună) printr-un Ordin de Ministru.”  În baza protocolului încheiat cu WWF, s-a luat decizia suspendării eliberării de noi avize pentru microhidrocentrale în ariile naturale protejate. Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată. 

2014-2016: În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a directivelor europene și o protecție a ecosistemelor afectate de hidrocentrale, în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Apelor și Pădurilor și ai instituției Apele Române. Cu excepția suspendării temporare a emiterii de noi avize de gospodărire a apelor în ariile naturale protejate, eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea pe termen lung a ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastră, deși au trecut mai mult de 5 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

2016: Cazul Jiului a revenit pe agenda publică după ce peste 30.000 de iubitori de natură au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bankwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.

2017: Curtea de Apel București a anulat pe 19 decembrie 2017 Autorizațiile de Construire ale hidrocentralei care ar fi distrus Jiul, chiar în inima parcului național. Continuarea lucrărilor a devenit astfel ilegală. Acest precedent juridic în care beneficiarului Hidroelectrica i s-au anulat în justiție Autorizațiile de Construire emise în 2012 și respectiv 2016, din cauză ca acestea nu respectă legislația europeană de mediu valabilă la momentul actual, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile implicate în noua procedură de re-autorizare a acestui proiect. Conform noului Memoriu de Prezentare proiectul, deși “îmbrăcat” în așa fel încât să pară că respectă legislația de mediu, rămâne la fel de distructiv. În Memoriu sunt prezentate doar lucrările care mai trebuie efectuate până la finalizarea proiectului, însă noi ne întrebăm ce se întâmplă cu lucrările efectuate anterior, după înființarea Parcului Național (2005), după intrarea în vigoare a obligației de respectare a legislației europene (2007) pentru că în baza Autorizațiilor de Construire constatate de către instanță acestea nu sunt legale? Concluziile memoriului de prezentare sunt șocante: proiectul nu va avea un impact negativ asupra peisajului sau asupra mediului vizual, nici asupra speciilor și habitatelor, ci din contră acumularea va avea chiar un efect benefic deoarece proiectul va ajuta la managementul celor 2 arii protejate.

Video – Povestea Jiului – copyright ESRI România / WWF România

2019: Continuăm împreună cu tine lupta: Jiul cere libertate!

Pentru alternative sustenabile în Valea Jiului a fost elaborat și lansat în septembrie 2019 un studiu de către Centrul Român de Politici Economice, care demonstrează că există soluții ecologice pentru domeniul energetic din Defileu.