Raul Topolog, „imaginea” campaniei WWF Raurile Romaniei: ultima sansa,  a fost salvat de la amenintarea unui proiect de amenajari hidroenergetice. Dupa multe luni de interventii la toate autoritatile relevante, studii in teren si aparitii in presa, dupa ce peste 15.000 de romani au semnat petitia WWF, cerand stoparea distrugerii raurilor de munte, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe raul Topolog.

Microhidrocentrale, macro distrugeri

Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte: ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa.

Microhidrocentralele fragmenteaza habitatele din lungul raurilor, afectand una dintre cele mai bogate faune de nevertebrate acvatice. Distrug si habitatele ripariene (de pe maluri) formate din plante iubitoare de apa, de care depind specii de nevertebrate si animale cu care se hranesc pasarile. Odata cu disparitia vegetatiei de pe maluri scade si functia de filtre de protectie a acestora, ceea ce alimenteaza  nivelul de poluare al apei. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalina a raurilor si paraurilor de munte devine un amestec de noroi si piatra, in care orice forma de viata dispare.

„Traseul” raului Topolog intre documente legislative si studii stiintifice

In vara anului 2013 WWF, alaturi de Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu sprijinul Coalitiei de Mediu si al Coalitiei Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetica Topolog si Topologel” in situl Natura 2000 Muntii Fagaras, care ar putea distruge raul si imprejurimile.

Situl Natura 2000 Muntii Fagaras ROSCI0122 a fost desemnat  pentru protectia unor specii ripariene si a habitatelor acestora, incluzand vidra (Lutra lutra)^[1]. Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, actualizata pentru perioada 2011-2020, „in acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pesti, vidra si rac sau pentru habitatele care sunt influentate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

In iunie 2013, WWF a comandat un studiu stiintific care indica prezenta vidrei (pe langa alte specii protejate), specie de importanta comunitara, in sectorul superior al raului Topolog. Vidra este o specie strict protejata in temeiul legislatiei internationale si a diferitelor conventii la care tara noastra este parte. Astfel, acesta este listata in anexa I a CITES, Anexa II la Conventia de la Berna, anexele II si IV a Directivei Habitate si Directivei Specii si Anexa I la Conventia de la Bonn.

In urma actiunilor, in luna august Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a comunicat ca procedura aferenta autorizarii proiectului de pe Topolog nu se mai deruleaza, fara insa a comunica decizia APM Valcea in baza careia a incetat aceasta procedura. Astazi, in urma comunicarii deciziei (document atasat), proiectul nu mai poate continua, iar raul Topolog este salvat.

Dar in Romania sute de MHC-uri se afla in stadii diferite de avizare, construire sau functionare in arii protejate sau la limita acestora. Constructia unui numar de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobata fara niciun fel de pre-planificare strategica la nivelul bazinelor raurilor si la nivel national.

Pericolul care tocmai a trecut pe langa raul Topolog planeaza asupra a mii de kilometri de rauri naturale de munte. 

WWF-Romania si-a propus sa stopeze acest dezastru si a demarat o campanie nationala care solicita autoritatilor relevante:

• Desemnarea unor zone de excludere pentru constructia de microhidrocentrale (WWF a propus autoritatilor un set de criterii in acest sens), rauri de valoare naturala extrem de importante, pe care legea sa impiedice asemenea constructii; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltarii durabile pentru acest sector (pentru restul raurilor aflate in afara zonelor de excludere) care sa permita o evaluarea raurilor, nu numai din prisma potentialului energetic, ci si a impactului ecologic, economic si social;
• Suspendarea procesului de autorizare si constructie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui Ordin de ministru, pana la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe raurile din Romania
• Modificarea legislatiei referitoare la avizarea, constructia si functionarea microhidrocentralelor, astfel incat sa se solutioneze problemele identificate in raportul juridic realizat de WWF.