POZIȚIA WWF privind stabilirea zonelor de excludere și armonizarea legislativă  referitor la infrastructurile de tip MHC (microhidrocentrale) Acordul de la Paris încheiat în data de 12 decembrie 2015 pune bazele unui plan global de acțiune pe care societatea noastră ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris trimite un semnal clar investitorilor, întreprinderilor și factorilor de decizie, și anume tranziția globală către energia regenerabilă. Acest fapt este îmbucurător pentru WWF care consideră că o tranziție totală către energie regenerabilă este posibilă până în anul 2050. Cu toate acestea, în lipsa unei  evaluări și condiționări corespunzătoare care să țină cont de impactul pe care îl produc asupra biodiversității, este o eroare considerarea tuturor infrastructurilor producătoare de energie regenerabilă „curate”/“verzi” per se. În acest sens, WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate

București, 17 august – Microhidrocentralele au fost excluse dintr-un document central care va dicta dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioda 2014-2020; e vorba despre Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană încheiat pe 6 august – documentul strategic de primă importanță, ce listează marile priorități de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene. În consecință, microhidrocentralele ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice. Este o mare victorie a societății civile și un rezultat pentru care WWF-România depune eforturi din 2013. WWF-România este membră în grupurile de lucru create de Ministerul Fondurilor Europene pentru elaborarea acestor documente strategice și a participat încă de la început, din 2013, cu recomandări și comentarii la crearea lor, astfel încât să

Bucuresti, 21 ianuarie- Raurile naturale din Carpatii Romaniei au primit astazi o sansa in fata amenintarilor din zona industriei hidroenergetice, prin semnarea unui protocol de colaborare intre Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura si organizatia WWF-Romania. Protocolul prevede angajamentul de a alinia productia de hidroenergie la legislatia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzand masuri pe care Romania le va implementa in premiera pentru regiunea Dunarii. Hidroenergie, dar nu cu orice pret Cei mai multi dintre noi credem ca hidroenergia e ieftina, curata si sigura. Totusi, in ultimii ani am asistat in Romania la adevarate mutilari ale ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, prin dinamitari, excavari si albii aproape complet secate din cauza constructiei si operarii de microhidrocentrale, de cele mai multe ori incalcandu-se in mod flagrant legislatia europeana. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste interventii sa poata avea loc, este cadrul legislativ ambiguu