Hidroelectrica, principalul producător și furnizor de energie din România a reluat în august 2019 demersurile de autorizare pentru finalizarea și punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului. Proiectul este în prezent sistat din considerente legislative și de mediu. Lipsa unui  acord de mediu actual și a unei autorizatii de construire valabile  constituie motivul sistării lucrărilor, pe care Hidroelectrica încearcă să le reia. În realitate, indiferent de eforturile procedurale, de documentațiile tehnice pe care le elaborează pentru a dovedi ca nu va exista impact de mediu semnificativ sau de suportul unor autorități ale statului, acest proiect rămâne incompatibil cu legislația europeană și națională pentru protecția naturii și a apelor.

Jiul în Parcul Național Defileul Jiului se numără printre puținele ape rămase libere în România!

Aria protejată în care este localizat proiectul are dublu statut de protecție, atât Parc Național, cât și Sit Natura 2000. Obligația statelor membre UE este de a respecta legislația europeană privind siturile Natura 2000, stabilite tocmai pentru protejarea speciilor și habitatelor valoroase, cu regim de protecție și importanță de conservare maximă.

Dacă proiectul va fi finalizat, acest râu cât și afluenții direcți vor fi secătuiți, impactul asupra biodiversității va fi critic iar pentru multe specii va fi unul imediat. Pentru amenajarea hidroenergetică din Defileul Jiului se vrea captarea Jiului cu afluenții Dumitra și Bratcu iar colectarea apei va însuma 85% din debit, (de la 18,81 mc/s la 2,7mc/s debit de servitute – conform memoriului de prezentare).

Impact negativ al proiectului:

·       afectarea existenței celor 1142 de specii din aria naturală protejată, dintre care 200 protejate la nivel național și internațional, mergând până la dispariția peștilor și nevertebratelor.

·       defrișarea pădurilor virgine și cvasi-virgine pentru a face loc construcțiilor și amenajărilor aferente hidrocentralei

·       afectarea iremediabilă a calității peisajului din Defileul Jiului și a potențialului ecoturistic al acestuia (rafting, turism familial, turism în natură/sălbăticie)

În ultimii 5 ani, împreună cu tine și cu alte organizații de mediu, am luptat să păstrăm Jiul liber în Parcul Național și până azi am reușit. Trebuie să rămânem vigilenți și de acum înainte! Un scurt istoric care să ne reamintească evoluția contextului politicilor publice în domeniul protecției apelor și a hidroenergiei în care am fost implicați, dar și evoluția acestui proiect:

2013: WWF a lansat campania pentru salvarea râurilor de munte și a făcut un inventar al proiectelor hidroenergetice care afectează râurile României. Tot acum împreună cu alți activiști de mediu au fost documentate mai multe cazuri de planificare și construcție a unor microhidrocentrale, depunându-se o plângere la Comisia Europeană care (alături de alte plângeri) a condus la deschiderea procedurii de infringement în 2015.

2014: WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură au încheiat în luna ianuarie 2014 Protocolul nr. 210 conform căruia părțile au agreat ca până la finalul lunii mai 2014 (art. 3 litera c) să fie realizată „Desemnarea zonelor de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă având stare ecologică bună și foarte bună) printr-un Ordin de Ministru.”  În baza protocolului încheiat cu WWF, s-a luat decizia suspendării eliberării de noi avize pentru microhidrocentrale în ariile naturale protejate. Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată. 

2014-2016: În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a directivelor europene și o protecție a ecosistemelor afectate de hidrocentrale, în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Apelor și Pădurilor și ai instituției Apele Române. Cu excepția suspendării temporare a emiterii de noi avize de gospodărire a apelor în ariile naturale protejate, eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea pe termen lung a ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastră, deși au trecut mai mult de 5 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

2016: Cazul Jiului a revenit pe agenda publică după ce peste 30.000 de iubitori de natură au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bankwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.

2017: Curtea de Apel București a anulat pe 19 decembrie 2017 Autorizațiile de Construire ale hidrocentralei care ar fi distrus Jiul, chiar în inima parcului național. Continuarea lucrărilor a devenit astfel ilegală. Acest precedent juridic în care beneficiarului Hidroelectrica i s-au anulat în justiție Autorizațiile de Construire emise în 2012 și respectiv 2016, din cauză ca acestea nu respectă legislația europeană de mediu valabilă la momentul actual, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile implicate în noua procedură de re-autorizare a acestui proiect. Conform noului Memoriu de Prezentare proiectul, deși “îmbrăcat” în așa fel încât să pară că respectă legislația de mediu, rămâne la fel de distructiv. În Memoriu sunt prezentate doar lucrările care mai trebuie efectuate până la finalizarea proiectului, însă noi ne întrebăm ce se întâmplă cu lucrările efectuate anterior, după înființarea Parcului Național (2005), după intrarea în vigoare a obligației de respectare a legislației europene (2007) pentru că în baza Autorizațiilor de Construire constatate de către instanță acestea nu sunt legale? Concluziile memoriului de prezentare sunt șocante: proiectul nu va avea un impact negativ asupra peisajului sau asupra mediului vizual, nici asupra speciilor și habitatelor, ci din contră acumularea va avea chiar un efect benefic deoarece proiectul va ajuta la managementul celor 2 arii protejate.

Video – Povestea Jiului – copyright ESRI România / WWF România

2019: Continuăm împreună cu tine lupta: Jiul cere libertate!

Pentru alternative sustenabile în Valea Jiului a fost elaborat și lansat în septembrie 2019 un studiu de către Centrul Român de Politici Economice, care demonstrează că există soluții ecologice pentru domeniul energetic din Defileu.

100 de ONG-uri lansează o campanie europeană pentru a salva legislația UE în domeniul apei

 

Bruxelles, 9 octombrie 2018. Multe lucruri sunt necesare pentru producția de bere, dar totul începe cu o apă de calitate bună. Imaginați-vă o lume în care berea preferată arăta, miroase și are gustul unei mocirle. Sau, în loc de băutura preferată, să fii servit cu un castron de hamei uscat și crocant. Acesta este scenariul pe care 100 de ONG-uri doresc să-l împiedice prin lansarea campaniei „Protejează apa!”. ONG-urile solicită Comisiei Europene să apere Directiva Cadru Apă (DCA), legislația UE care protejează toate sursele de apă ale Europei, cum ar fi râurile, pâraiele, lacurile, zonele umede și apele subterane, și care este acum în curs de revizuire („fitness check”).

Campania online #ProtejeazaApa este demarată de WWF, Biroul European pentru Mediu, Asociația Europeană a Pescarilor, European Rivers Network și Wetlands International, care împreună formează coaliția Living Rivers Europe.

Camelia Ionescu, coordonatorul național al Departamentului de Ape Dulci la WWF România, declară: „O lege puternică și eficientă, care să asigure apă de o calitate bună, este o investiție pe termen lung pentru societatea românească și pentru mediul de afaceri. Este mult mai ieftin să previi degradarea calității și cantității apelor prin aplicarea corespunzătoare a legilor existente, decât să se realizeze investiții ulterioare în tehnologii complicate pentru tratarea și epurarea apelor poluate, ca acestea să mai poată fi utilizate în agricultură, industrie sau pentru consumul uman. De aceea, pentru România, este important să intensificăm efortul de a îmbunătăți calitatea apelor de suprafată și de a proteja corpurile de apă, ecosistemele acvatice aflate în stare ecologică bună, prin protejarea legislației existente”.

Consultarea publică – acum e momentul să te implici!

Campania prezintă scenarii provocatoare și imagini care fac referire la cum ar putea să fie berea în viitor pentru a încuraja cetățenii europeni să participe la consultarea publică privind DCA. Este singurul moment când societatea civilă are ocazia să-și exprime opinia în cadrul evaluării acestei legi. Pentru a simplifica procesul, pe wwf.ro/protejeazaapa sunt disponibile informații suplimentare și un instrument ușor de folosit, pentru ca fiecare să-și poată exprima sprijinul și pentru a menține această lege puternică și eficientă. Consultarea publică se desfășoară până la data de 4 martie 2019.

În timp ce scenariile prezentate în campanie ar putea părea extreme, producătorii de bere sunt într-adevăr îngrijorați de calitatea apei, în viitor, în Europa și de aceea au emis o declarație comună. Toți recunosc faptul că pot produce bere de calitate doar dacă au apă de calitate bună, pentru care e necesară protecția și gestionarea durabilă a corpurilor de apă ale Europei și, prin urmare, sprijină DCA în forma sa actuală.

În România, DCA este susținută de Asociația Producătorilor de Bere Artizanală, Fabrica de Bere Bună, Ground Zero, Hop Hooligans, Perfektum, Sikaru, Three Happy Brewers și Zăganu.

Andreas Baumüller, directorul Departamentului de Resurse Naturale la Biroul European de Politici Publice al WWF, a declarat: „Implementarea doar pe jumătate a legislației UE în domeniul apei de către statele membre poate fi considerată o infracțiune în sine, iar încercările lor disperate de a slăbi dispozițiile directivei – înainte ca evaluarea Comisiei să ia sfârșit – este deja prea mult. Îndemnăm cetățenii din întreaga Europă și din afara acesteia să își unească forțele prin intermediul campaniei #ProtejeazaApa și să-și facă vocea auzită. Cu toții avem nevoie de apă curată și, fără DCA, aceasta va fi amenințată în mod serios. Acționați acum pentru a proteja legea UE privind apa!”.

60% din apele UE nu sunt sănătoase la momentul actual

Ecosistemele acvatice sunt cele mai amenințate de pe planetă [1], iar situația nu este diferită în Europa. 60% din apele UE nu sunt sănătoase la momentul actual [2], deoarece statele membre au permis ca acestea să fie exploatate în moduri care le deteriorează, prin baraje, prin construcția altor infrastructuri nocive și prin agricultura nesustenabilă. Prin DCA, statele membre au convenit să pună capăt acestei situații și să obțină o stare ecologică bună pentru toate corpurile de apă  până cel târziu în anul 2027 (termenul inițial pentru anul 2015 fiind deja depășit).  Anul 2027 este, de asemenea, anul pe care campania #ProtejeazaApa îl prezintă ca termen de expirare fictiv pentru berea de calitate.

Acolo unde există voință politică, DCA oferă un cadru eficient pentru abordarea principalelor presiuni cu care se confruntă apele noastre [3], dar statele membre trebuie să-și intensifice în mod semnificativ eforturile și finanțarea pentru a atinge obiectivele pentru anul 2027. Există foarte puține rezultate legate de îmbunătățirea stării ecologice a corpurilor de apă, iar statele membre discută acum despre modul în care legea poate fi slăbită pentru a o face mai flexibilă pentru ele.

Mai multe informații despre campania #ProtejeazaApa sunt disponibile pe site-ul wwf.ro/protejeazaapa.

Campanie susținută de: declic.ro

– Sfârșit –

 

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

• Sophie Bauer, Communications Officer (Freshwater), WWF European Policy Office, [email protected], +32 471 05 25 11
• Adriana Trocea, Expert comunicare externă la WWF România, [email protected], 0728278737 

Note pentru editori

[1] Living Planet Report, WWF, 2016
[2] European waters: Assessment of status and pressures 2018, EEA, 2018
[3] Bringing life back to Europe’s waters: The EU water law in action, 2018

*WWF, Biroul European pentru Mediu (EEB), Asociația Europeană a Pescarilor (EAA), European Rivers Network și Wetlands International, care împreună formează coaliția Living Rivers Europe, nu susțin consumul de alcool.

 

Informații despre campania #ProtejeazaApa

• Obiectivul campaniei #ProtejeazaApa este unul simplu: să protejeze Directiva Cadru Apă (DCA) a UE, astfel garantând protecția râurilor, lacurilor, apelor subterane și a zonelor umede din Europa, dar și a  faunei și a florei sălbatice pe care apele o adăpostesc.
• Campania permite oricărui cetățean să participe cu ușurință la consultarea publică a Comisiei Europene (CE) privind evaluarea legislației UE în domeniul apei, care include DCA. Living Rivers Europe consideră că numai un apel puternic din partea cetățenilor poate menține DCA puternică și doar așa se va putea asigura protecția acestei legi și, implicit, a râurilor, a lacurilor și a zonelor umede care depind de ea. Prin completarea formularului disponibil pe wwf.ro/protejeazaapa  sau www.livingrivers.eu, persoanele fizice pot trimite rapid și ușor un răspuns la consultarea publică a CE, folosind modelul oferit de WWF.
• CE a lansat consultarea online privind Directiva Cadru Apă a UE pe 17 septembrie 2018 – dar numai în limba engleză. Deoarece întrebările întârzie să fie disponibile în toate limbile oficiale (și, prin urmare, tuturor cetățenilor UE), am decis să începem campania noastră de implicare publică, răspunzând la o singură întrebare în toate limbile, inclusiv în limba română. Acest răspuns abordează însă toate aspectele principale ale revizuirii DCA, indicând motivul pentru care considerăm că legea este adecvată scopului și ar trebui menținută ca atare.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul wwf.ro/protejeazaapa sau  www.livingrivers.eu (EN).

 

Informații despre Directiva Cadru Apă

Directiva Cadru Apă (DCA) solicită protejarea, îmbunătățirea calității râurilor și renaturarea râurilor, a zonelor umede, a lacurilor și a apelor costiere, însă statele membre UE nu reușesc în prezent să o pună în aplicare pe deplin. Prin adoptarea DCA, guvernele UE s-au angajat să asigure faptul că râurile nu vor fi deteriorate în continuare și să obțină starea bună pentru marea majoritate a corpurilor de apă până în 2015 și cel mai târziu până în 2027. Acolo unde a fost pusă în aplicare, DCA s-a dovedit a fi eficientă în atingerea obiectivelor de stare ecologică bună a corpurilor de apă și de stopare a deteriorării acestora, luând în considerare cerințele de mediu, sociale și economice.

DCA se află în curs de revizuire standard sub forma unui „fitness check”. Fiecare lege a UE trece prin acest proces. Verificarea („fitness check”) va analiza relevanța, eficiența, eficacitatea, coerența și valoarea adăugată la nivelul UE a DCA (a directivelor “fiice”) și a Directivei privind inundațiile. Acest proces include o consultare a părților interesate și o consultare publică, lansată în septembrie 2018.

Coaliția „Living Rivers Europe”, WWF și partenerii săi (European Anglers Alliance, European Environmental Bureau, European Rivers Network și Wetlands International), lucrează la protejarea Directivei Cadru Apă și la consolidarea implementării și aplicării acesteia. Apasă aici pentru a citi întreaga poziția a Coaliției Living Rivers Europe.

 

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

București,  19 decembrie.  Curtea de Apel București (CAB) a anulat recent autorizațiile de construire a hidrocentralei care ar fi distrus Jiul, chiar în inima parcului național. Continuarea lucrărilor devine astfel ilegală.

„Este o victorie importantă pentru natură și pentru oameni. Nicio autoritate a statului român nu a fost suficient de hotărâtă pentru a opri acest proiect în mai bine de 12 ani, în pofida tuturor dovezilor care arătau că este ilegal. Justiția și-a făcut datoria, soluționând definitiv acest caz”, spune Diana Cosmoiu, coordonator național politici publice la WWF România.

Parcul Național Defileul Jiului risca să fie distrus de o amenajare hidroeneregetică care urma să capteze aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului.

Cazul a revenit anul acesta pe agenda publică după ce peste 30.000 de iubitori de natură au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bakwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.

„În aceste momente, în care românii protestează împotriva corupției, împotriva slăbirii justiției, acest caz vine să ne arate importanța unei justiții libere și nu în ultimul rând ne ajută să realizăm puterea de reacție a oamenilor atunci când valori importante sunt în pericol, inclusiv conservarea naturii. Când mai multe proiecte legislative aflate în dezbatere în Parlament sau Camera Deputaților tind să slăbească legislația care protejează ariile naturale și speciile sălbatice din România, salvarea Jiului ne oferă speranță”, mai adaugă specialistul WWF.

Proiectul hidroenergetic de pe Jiu obținuse acordul de mediu în 2003, înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene, când regulile de mediu au devenit mult mai stricte. În 2005, zona unde se construia hidrocentrala devine Parc Național și sit Natura 2000 de interes comunitar^[1]. Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).

În 2016, Garda de Mediu solicitase conducerii Hidroelectrica reevaluarea din punctul de vedere al impactului asupra mediului a proiectul de pe Jiu, în conformitate cu legislația curentă. Compania de stat a decis să atace în instanță decizia Gărzii de mediu pentru a putea continua nestingherită lucrările, încă aproape doi ani, însă instanța a respins definitiv, în octombrie 2017, acțiunea Hidroelectrica.

 

 

Note pentru editori

WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător.

Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie permise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.

WWF și DAPP (Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) au încheiat în luna ianuarie 2014 un protocol prin care Ministerul își lua angajamentul că vor fi desemnate  zone unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar celelalte zone să fie integrate într-un act normativ, ce trebuia adoptat până la data de 1 ianuarie 2015.  Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.

În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a Directivelor europene sus-menționate și o protecție a ecosistemelor afectate de microhidrocentrale, în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai instituției Apele Române. Eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați WWF România:

Diana Cosmoiu – coordonator național politici publice la WWF România, email: [email protected]

Adriana Trocea – Expert comunicare externă WWF-România, email: [email protected]

 

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

^[1] ROSCI0063

Râul Jiu, la un pas de distrugere
O hidrocentrală avizată în 2003 urmează să capteze 85% din apa râului 

București,  26 iulie 2017 – Parcul Național Defileul Jiului riscă să fie distrus de o hidrocentrală care va capta aproximativ 85% din debitul actual al Jiului pe toată lungimea Defileului. Conform declarațiilor din presă, o parte din amenajarea hidroenergetică urmează să fie dată în funcțiune în acest an, deși proiectul avizat în 2003 a fost modificat pe parcurs fără notificarea autorității de mediu, lucrările continuând în baza acordului de mediu obținut în urmă cu 14 ani. WWF solicită urgent intervenția Ministerului Mediului și a Gărzii de Mediu care trebuie să decidă suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Proiectul amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului presupune captarea Jiului precum și a afluenților Dumitra și Bratcu. Astfel, proiectul va modifica ireversibil peste 30 km în toată zona Defileului și va duce la o reducere de aproximativ 85% din debitul natural actual al Jiului, de la 19,3 mc/s la 2,6 mc/s.

Avizul de mediu a fost obținut acum 14 ani si nu ține cont de habitatele și speciile de râu

Proiectul în cauză a obținut acordul de mediu în 2003, dar în 2007 România a intrat în UE și de atunci regulile de mediu au devenit mult mai stricte, iar proiectul nu respectă deloc aceste reguli. De exemplu studiul de impact din 2002 care a stat la baza emiterii acordului de mediu a fost facut fără să fie luate în considerare speciile care depind de râu sau cantitatea de apă necesară ca acestea să supraviețuiască. În plus e și arie protejată.

Azi zona unde se construiește hidrocentrala face parte dintr-un Parc Național (din 2005) și un sit Natura 2000 de interes comunitar[1] odată cu intrarea în UE (2007) unde se aplică legi europene care protejează biodiversitatea și apa[2]. Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).

Ministerul Mediului admite că într-un astfel de caz ar trebui să se intervină. Și totuși…

Proiectul a suferit o serie de modificari încă din 2005[3] iar Hidroelectrica SA a omis până acum (timp de 12 ani) notificarea autorității competente pentru protecția mediului cu privire la modificările intervenite. Biologul Călin Dejeu a obținut de la Ministerul Mediului[4] confirmarea că este necesară reluarea procedurii de evaluare adecvată (cităm): „în evaluarea proiectelor de investiții trebuie să se țină seama și de legislația comunitară, în speță art. 6.3 și 6.4 din Directiva Habitate, precum și de jurispudența Curții de Justiție e Uniunii Europene. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene rezultă că chiar și în cazul în care s-a derulat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului, aceasta trebuie reluată în cazul în care au intervenit elemente noi cum ar fi situl Natura 2000.”  Pentru ca lucrurile să nu rămână doar la stadiul de confirmare scrisă, Călin Dejeu a inițiat în acest sens o petiție publică prin care se solicită autorităților relevante să ia urgent măsuri concrete, cât încă nu este prea târziu.

WWF solicită intervenția urgentă a Ministerului Mediului și a Gărzii de Mediu

Proiectele prevăzute în Defileul Jiului vor duce la distrugerea iremediabilă a râului. Intervenţiile structurale majore incluse în proiect vor avea consecinţe semnificative asupra speciilor de plante și animale, asupra peisajului și, nu în ultimul rând asupra continuităţii longitudinale a Jiului și afluenților acestuia. Există elemente noi precum declararea ariilor naturale protejate, precum și modificari ale proiectului care ar fi trebuit sa facă încă din 2005 obiectul revizuirii acordului de mediu din 2003.

La finalul lunii mai,  o serie de mulți factori de interes s-au întâlnit la Bumbești, la inițiativa Administrației Parcului Național Defileul Jiului, pentru a dezbate legalitatea acestui proiect. Cu acea ocazie, reprezentanții WWF și ai Federației Coaliția Natura 2000 au atras atenția reprezentanților Hidroelectrica și autorităților locale prezente, asupra riscurilor legate de încălcarea legislație europene, solicitând măsuri urgente (suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului). Deși s-au făcut promisiuni pentru transparență și dialog în vederea găsirii unor soluții, în ultimele doua luni nu s-a produs nici o schimbare în acest sens, iar în teren, lucrările continuă într-un ritm uimitor. În absența notificării Hidroelectrica în calitate de titular al proiectului, WWF consideră esențială intervenția Ministerului Mediului (care poate remedia situația la nivel guvernamental)  și a Gărzii de Mediu care trebuie să decidă suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de avizare cu parcurgerea etapelor de evaluare adecvată și evaluare a impactului asupra mediului. Acesta din urmă trebuie să includă și impactul asupra stării ecologice a corpurilor de apa potențial afectate de acest proiect.

Pentru a ilustra acest caz, WWF România pune la dispoziția publicului larg informații și imagini filmate cu drona de către experții de la ESRI din care rezultă impactul deja produs de lucrarile efectuate la acest proiect.

 

Note pentru editori

WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător.

Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie permise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.

WWF și DAPP (Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) au încheiat în luna ianuarie 2014 un protocol prin care Ministerul își lua angajamentul că vor fi desemnate  zone unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar celelalte zone să fie integrate într-un act normativ, ce trebuia adoptat până la data de 1 ianuarie 2015.  Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.

În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a Directivelor europene sus-menționate și o protecție a ecosistemelor afectate de microhidrocentrale, în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai instituției Apele Române. Eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

 

---

[1] ROSCI0063

[2] Directiva Cadru privind Apa, Directivele Habitate și Păsări și Directiva EIA cu privire la impactul asupra mediului

[3] fapt confirmat prin Avizul Consiliului tehnico–economic al Hidroelectrica nr.255/2005 (privind Dispoziția generală nr.5197/51202/B/55/2005) și ulterior prin  Nota de fundamentare  din 2010   și respectiv Nota de fundamentare din 2012.

[4] conform Scrisorii  nr. 11368/18 din 23.10.2015 transmisă de către Ministerul Mediului, Apelor.

POZIȚIA WWF
privind stabilirea zonelor de excludere și armonizarea legislativă  referitor la infrastructurile de tip MHC (microhidrocentrale)

Acordul de la Paris încheiat în data de 12 decembrie 2015 pune bazele unui plan global de acțiune pe care societatea noastră ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris trimite un semnal clar investitorilor, întreprinderilor și factorilor de decizie, și anume tranziția globală către energia regenerabilă. Acest fapt este îmbucurător pentru WWF care consideră că o tranziție totală către energie regenerabilă este posibilă până în anul 2050. Cu toate acestea, în lipsa unei  evaluări și condiționări corespunzătoare care să țină cont de impactul pe care îl produc asupra biodiversității, este o eroare considerarea tuturor infrastructurilor producătoare de energie regenerabilă „curate”/“verzi” per se.

În acest sens, WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător. Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene („UE”) în materie de mediu, cu Strategia UE privind Biodiversitatea, cu Convenţia privind Diversitatea Biologică, cu Convenția Europeană a peisajului, precum şi cu Strategiile şi legislaţia la nivel naţional, incluzând avizul de mediu nr. 10938/10.12.2012 emis pentru Strategia Energetică a României (“SER”) pentru perioadă 2007-2020, actualizată pentru perioadă 2011-2020. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie premise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.  În România, considerate  “verzi”,  în pofida tuturor semnalelor de alarmă, construcțiile de microhidrocentrale au  distrus o mare parte a ecosistemele râurilor în special în ariile naturale protejate de interes comunitar.

WWF și DAPP (Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) au încheiat în luna ianuarie 2014 Protocolul nr. 210 conform căruia părțile au agreat ca pănă la finalul lunii mai 2014 (art. 3 litera c)) să fie realizată „Desemnarea zonelor de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă abând stare ecologică bună și foarte bună) printr-un Ordin de Ministru.” Mai mult decât atât, conform art. 3 litera d) din Protocol, propunerile de armonizare legislativă pentru celelalte zone în afara celor de excludere, ar fi trebuit să fie integrate într-un act normativ, iar acesta adoptat până la data de 1 ianuarie 2015.  Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.

În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a Directivelor europene sus-menționate și o protecție a ecosistemelor afectate de microhidrocentrale, în cadrul întălnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai instituției Apele Române. Eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

În contextul în care Comisia Europeană a deschis în 2015 oficial procedura de infringement la adresa României prin care semnalează că țara noastră încalcă sistemic Tratatul Uniunii neîndeplinindu-și obligaţiile ce-i revin privind Directiva Cadru Apă si Directiva Habitate raportat la procesul de autorizare, construire și operare MHC, cadrul procedural și legislativ din România rămâne lacunar alături de procesul de implementare a legislației UE, iar cazuri precum proiectul amenajării hidroenergetice din Defilul Jiului continuă să demonstreze aceste afirmații. Este foarte important ca cele doua ministere (Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor) să decidă urgent re-angajarea acestor decidenți în reluarea implementării clauzelor Protocolului nr. 210/21.01.2014 cu WWF, cu stabilirea unui nou plan de acțiune cu termene clare, incluzând înființarea unui focus grup dedicat acestui subiect, cu participarea reprezentanților tuturor factorilor relevanți, incluzând societatea civilă.